Prima sedinta este de o importanta vitala in toate domeniile de psihoterapie – atât pentru client, cât și pentru psihoterapeut. Aceasta are rol explorativ în ceea ce privește istoricul clientului relevant pentru identificarea problemelor care necesita intervenție. Astfel, la finalul acestei ședințe, terapeutul poate sugera și planifica alături de client planul de tratament, gândit și adaptat complexitatii de informații scoase la lumina.
Pentru client, aceasta prima ședința răspunde eventualelor întrebări sau curiozități, poate adresa eventuale frici, nedumeriri sau mituri legate de terapie și creionează un prim plan necesar procesului de schimbare sau vindecare.
Tot aici, în prima ședința, se convin în maniera colaborativa eventuale limite, se trasează obiective și se negociază direcții de implementare, urmând ca la finalul ședinței sa se semneze contractele de confidentialitate.
Dupa evaluarea inițială a problemelor/simptomelor clientului, terapeutul propune forma de interventie potrivită – fie ea sub forma de psihoterapie, sau consiliere psihologică.
TU DE CE CAUTI UN PSIHOLOG?
În limbajul cotidian, termenul „terapie” este folosit generic pentru orice formă de ajutor psihologic, însă în practica clinică există o diferențiere clară și necesară între psihoterapie și consiliere psihologică. Consilierea psihologică vizează, în principal, dificultăți punctuale, situaționale sau de adaptare (decizii, crize de viață, stres, conflicte circumscrise), având un caracter mai suportiv, orientat pe prezent și pe clarificare.
Psihoterapia, în schimb, presupune o intervenție structurată, aprofundată și de durată, care urmărește modificarea mecanismelor psihologice disfuncționale, a patternurilor relaționale rigide și a schemelor de funcționare de bază, fiind indicată în prezența simptomatologiei clinice, a suferinței recurente sau a problemelor de personalitate. Diferența nu este una de „importanță”, ci de nivel de profunzime, obiective și responsabilitate clinică, motiv pentru care delimitarea corectă este esențială atât pentru eficiența intervenției, cât și pentru onestitatea față de client.
Psihoterapie sau consiliere psihologică?
Consilierea psihologică se concentrează în special pe probleme concrete, curente și oferă ghidaj în găsirea unor soluții potrivite problemelor specifice de viață. Având ca scop principal dezvoltarea și optimizarea personală, acest proces este potrivit problemelor practice/psihologice subclinice (care nu se încadrează în tabloul unei tulburări psihologice clinice) și nu investighează cauzele sau istoricul psiho-emotional al persoanei.
De regula, consilierea psihologică are o durata mai scurta, având în vedere natura sa specifica și orientată către acțiune și acoperă un spectru larg de beneficii, precum îmbunătățirea calității auto percepute a vieții, dobândirea abilităților de gestionare sănătoasă a stresului, optimizarea anumitor abilități pe care clientul deja le deține, sau dobândirea unora noi.
Pe de alta parte, psihoterapia reprezintă un proces mai lung, mai complex și mai structurat de identificare a cauzelor care stau la baza unor tulburări psiho-emoționale și comportamentale clinice (sindroame psihologice diagnosticabile). Protocoalele de tratament îmbină explorarea istoricului psiho-emotional relevant pentru psihopatologia cu care se confrunta clientul cu corectarea sau integrarea armonioasa a elementelor/experiențelor identificate ca fiind responsabile pentru tabloul de simptome și cu dobândirea de abilități noi pentru implementarea unor schimbări de durata. Deși dezvoltarea și optimizarea personală – elemente specifice consilierii psihologice – rezulta și în urma procesului de psihoterapie, efectele acesteia merg dincolo de problemele curente – prin psihoterapie vindecam cauzele și restructuram experiența psiho-emotionala a clientului.
Psihoterapia este tratamentul problemelor sau tulburărilor emoționale și de personalitate, prin utilizarea mijloacelor psihologice; aceasta este utilă pentru multe tipuri de situații care provoacă stres, furie, durere sau conflict. Acest proces are loc in cadrul interacțiunilor unu-la-unu, in cabinet sau on-line. Spațiul psihoterapeutic, fie el unul fizic sau digital, vine cu asigurarea acceptării necondiționate a naturii umane și cu lipsa de prejudecăți sau constrangeri ideologice. Individul este angajat într-un proces de autoreflectie asupra emoțiilor și comportamentelor sale disfunctionale care se traduc, în viața de zi cu zi, în probleme care pot varia de la conflicte emoționale mai ușoare până la psihopatologii severe.
Ședințele de psihoterapie oferă persoanelor posibilitatea de a discuta în mod confidențial despre probleme sau situații cu un profesionist calificat. Aceasta nu face neapărat ca toate problemele sa dispara (uneori este imposibil sa schimbam circumstanțele în care ne aflăm), dar îi echipeaza pe indivizi cu instrumentele necesare pentru a le face fata în mod adecvat.
Este posibil ca psihoterapia sa nu iti vindece complet afectiunea sau sa faca o situatie neplacuta sa dispara . Cu toate acestea, iti oferă soluțiile pentru a face fata situatiilor problematice intr-un mod sanatos, astfel ca te vei putea simti mai bine.
Cateva aspecte la care te poti astepta atunci cand te hotarasti sa mergi la terapie :
- Un spatiu sigur si lipsit de prejudecati care sa iti permita sa te descarci
- O asigurare de confidentialitate conform careia nimic din ceea ce impartasesti nu va fi dezvaluit sau impartasit în afara cabinetului de psihoterapie
- Planuri de tratament focalizate si individualizate, care sunt concepute special pentru a raspunde problemelor/nevoilor tale
- Un proces ghidat de cunoaștere și înțelegere a propriei interioritati psihologice și emotionale, pentru ca tu sa poți produce schimbările pe care ți le doresti
Printre problemele/ aspectele care pot fi imbunatatite prin psihoterapie sau consiliere psihologica se numara (fara insa a fi limitate la acestea):
- Dificultati de a face fata stresului
- Traume și experiente conexe (moartea unei persoane dragi, divort, pierderea locului de munca, etc.)
- Toate tipurile de boli mentale, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea de panica, tulburarea obsesiv-compulsiva, schizofrenia etc.
- Adictii (dependente de substante: alcool, droguri ilegale, medicamente; dependente comportamentale: jocuri de noroc, pornografie, mancare, cumparaturi compulsive sau dependente emotionale: teama intensa de separare, nevoie exagerata de validare, atasamente nesanatoase fata de alte persoane)
- Conflicte conjugale si interpersonale
- Dezvoltare personala si auto-realizare
- Exprimarea gandurilor si a emotiilor
- Comportamente problematice
- Strategii de rezolvare a problemelor
- Diminuarea conflictelor
- Explorarea punctelor tari si a punctelor slabe
- Dobandirea unor abilitati (de exemplu, abilitati sociale)