Atunci când cauți ajutor pentru depresie, anxietate, experiențe traumatice sau alte dificultăți emoționale, poți întâlni numeroase forme de psihoterapie. Fiecare are propriile explicații despre modul în care apar problemele psihologice și despre ce ar trebui să facem pentru a le depăși.
Dar cum știm dacă o anumită formă de terapie funcționează cu adevărat? Și cum diferențiem un tratament validat științific de o abordare care promite rezultate, fără să poată demonstra că le produce?
Cuprins:
- Ce înseamnă că un protocol de psihoterapie este bazat pe dovezi științifice?
- De ce este important scepticismul față de promisiunile terapeutice simpliste?
- Cum demonstrează cercetătorii faptul că o un anumit tip de terapie funcționează?
- Ce presupune validarea științifică a tratamentelor și protocoalelor psihologice?
- De ce contează toate acestea pentru tine, atunci când cauți ajutorul de care ai nevoie?
- De ce este importantă evaluarea psihologică înainte de începerea tratamentului?
- Care sunt principalele tipuri de psihoterapii validate științific?
- Pentru ce tulburări sunt recomandate aceste tratamente?
- Cum se abordează trauma în psihoterapie?
- De ce procesarea traumei nu înseamnă doar să povestești ce ți s-a întâmplat?
- Când apare nevoia de a vorbi cât mai repede despre traumă
- Când stabilizarea emoțională devine necesara înaintea procesării traumei
- Ce se întâmplă dacă începem procesarea traumei înainte să fim pregătiți?
- Când este util să combinăm psihoterapia cu tratamentul medicamentos?
- Situații în care tratamentul psihiatric este necesar
- Cum verifici dacă terapeutul tău utilizează metode validate științific?
- Un tratament bun nu este cel care promite cel mai mult
-
Ce înseamnă faptul că un protocol de psihoterapie este bazat pe dovezi științifice?
Un protocol psihoterapeutic bazat pe dovezi științifice este o metodă de tratament psihologic testată riguros prin studii, pentru care există dovezi de eficacitate în tratarea anumitor tulburări emoționale sau comportamentale. În funcție de diagnostic și de particularitățile persoanei, eficacitatea se poate traduce prin remisiunea simptomelor, reducerea semnificativă a suferinței psihologice, îmbunătățirea funcționării cotidiene sau reducerea riscului de recădere.
Deși există numeroase teorii care încearcă să explice mecanismele dificultăților noastre emoționale, nu toate au fost testate suficient pentru a justifica utilizarea intervențiilor derivate din ele. Faptul că o explicație pare logică sau că o tehnică produce o reacție emoțională puternică nu demonstrează că respectiva intervenție tratează eficient o tulburare mintală.
Tulburările psihologice apar și se mențin prin interacțiunea mai multor factori: vulnerabilități biologice și genetice, experiențe de viață, mecanisme cognitive, reacții emoționale, comportamente și factori de mediu. Un tratament eficient nu trebuie să modifice fiecare factor care a contribuit la apariția tulburării, dar trebuie să intervină asupra unor mecanisme relevante și să producă rezultate clinice măsurabile.
De exemplu, în tulburarea obsesiv-compulsivă, expunerea cu prevenirea răspunsului urmărește reducerea comportamentelor compulsive și modificarea relației persoanei cu anxietatea și incertitudinea. Nu este necesar să identificăm toate experiențele care ar fi putut contribui la apariția tulburării pentru ca această intervenție să fie eficientă.
-
De ce este important scepticismul față de promisiunile terapeutice simpliste?
Probabil ai întâlnit abordări care promit vindecarea depresiei, anxietății sau traumei printr-o singură tehnică: anumite exerciții corporale, respirație, meditație sau „eliberarea” emoțiilor. Unele dintre aceste strategii pot fi utile. Exercițiile de relaxare, tehnicile de respirație și intervențiile bazate pe mindfulness pot contribui la gestionarea stresului și a unor simptome emoționale. Există inclusiv programe structurate bazate pe mindfulness cu beneficii demonstrate pentru indicații specifice.
Problema apare atunci când o tehnică utilă pentru un anumit obiectiv este prezentată drept tratament complet și universal pentru tulburări diferite, fără dovezi care să susțină această promisiune. Faptul că un exercițiu corporal reduce temporar tensiunea nu demonstrează că tratează PTSD; la fel, meditația nu poate fi considerată automat un substitut pentru intervențiile recomandate în depresia severă.
Învață să fii sceptic față de abordările care promit vindecarea rapidă, completă și garantată a unor tulburări complexe. Un terapeut competent ar trebui să poată explica de ce recomandă o anumită intervenție, pentru ce dificultăți există dovezi de eficacitate și cum veți evalua împreună progresul.
-
Cum demonstrează cercetătorii faptul că o un anumit tip de terapie funcționează?
Pentru a evalua eficacitatea unui tratament, cercetătorii transformă conceptele studiate în variabile care pot fi observate și măsurate. Acest proces se numește operaționalizare. Dacă vrem să verificăm dacă o psihoterapie reduce simptomele depresive, putem urmări scorurile la instrumente standardizate, rata remisiunii, funcționarea socială sau riscul de recădere.
Cercetarea presupune formularea unei ipoteze, definirea rezultatelor măsurabile, aplicarea intervenției, compararea efectelor cu cele ale unui alt tratament sau ale unei condiții de control și analiza statistică. Un rezultat semnificativ statistic nu înseamnă automat că schimbarea este suficient de mare pentru a conta în viața pacientului. De aceea, cercetătorii urmăresc și relevanța clinică.
-
Ce presupune validarea științifică a tratamentelor si protocoalelor psihologice?
Studiile clinice randomizate (RCT) sunt una dintre cele mai importante metode de evaluare a eficacității. Participanții sunt alocați aleatoriu în diferite condiții de tratament, pentru a reduce influența factorilor care ar putea distorsiona rezultatele.
Replicarea rezultatelor permite verificarea beneficiilor în alte condiții, cu alți terapeuți sau alte categorii de pacienți. Revizuirile sistematice și meta-analizele sintetizează rezultatele mai multor studii și evaluează atât eficacitatea, cât și limitele dovezilor.
Ghidurile clinice reunesc dovezile și formulează recomandări pentru practică, luând în considerare eficacitatea, siguranța, calitatea cercetărilor și preferințele pacienților. Printre sursele importante se numără NICE, American Psychological Association (APA), ghidurile VA/DoD pentru PTSD și revizuirile Cochrane. Recomandările pot fi actualizate pe măsură ce apar studii noi.
-
De ce contează toate acestea pentru tine, atunci când cauți ajutorul de care ai nevoie ?
Alegerea unei psihoterapii nu ar trebui să depindă exclusiv de popularitatea unei metode, de relatările altor persoane sau de cât de convingător este discursul terapeutului. O intervenție bazată pe dovezi îți oferă o estimare mai bine fundamentată a beneficiilor posibile, a limitelor tratamentului și a situațiilor în care poate fi necesară o altă abordare. Niciun tratament validat nu garantează rezultate identice pentru toți pacienții.
-
De ce este importantă evaluarea psihologică înainte de începerea tratamentului?
Pentru a putea alege un tratament potrivit, trebuie mai întâi să înțelegem ce anume contribuie la apariția și menținerea dificultăților cu care te confrunți. Cu toate acestea, multe persoane privesc evaluarea psihologică cu reticență. Uneori, această reticență vine din teama de a primi un diagnostic, din convingerea că evaluarea presupune să fii încadrat într-o categorie rigidă sau din îngrijorarea că rezultatele unor chestionare vor ajunge să te definească. Alteori, pur și simplu nu este clar de ce avem nevoie de o evaluare înainte de a începe să lucrăm asupra problemelor care îți provoacă suferință.
Scopul evaluării nu este să te reducem la un diagnostic sau la un set de scoruri, ci să înțelegem particularitățile dificultăților tale și mecanismele care le întrețin. Două persoane pot prezenta simptome asemănătoare, dar acestea pot fi influențate de factori diferiți și pot necesita intervenții adaptate.
De aceea, o evaluare clinică riguroasă nu se limitează la identificarea simptomelor actuale, ci explorează istoricul personal și familial, factorii de vulnerabilitate și experiențele relevante din trecut, tiparele cognitive și convingerile care pot amplifica suferința, dificultățile de reglare emoțională, comportamentele de evitare sau alte strategii de adaptare, precum și factorii contextuali care contribuie la menținerea problemelor. La fel de important este să identificăm resursele și factorii de protecție de care dispui.
Evaluarea nu este o formalitate, ci fundamentul pe care construim tratamentul. Informațiile culese pe parcursul acesteia ne ajută să construim o conceptualizare clinică individualizată: o explicație fundamentată a modului în care dificultățile tale s-au dezvoltat, cum se manifestă în prezent și ce mecanisme le mențin. Pe baza acestei înțelegeri putem stabili obiective terapeutice relevante și putem alege intervențiile cu cele mai bune dovezi de eficacitate pentru problemele identificate.
-
Care sunt principalele tipuri de psihoterapii validate științific?
Există mai multe forme de psihoterapie pentru care cercetările au demonstrat eficacitate. Nivelul dovezilor diferă însă în funcție de tulburarea tratată.
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este una dintre cele mai studiate abordări. Are dovezi solide pentru depresie, numeroase tulburări de anxietate, tulburarea obsesiv-compulsivă și insomnie, utilizând protocoale adaptate fiecărui diagnostic.
Terapia dialectic-comportamentală (DBT) este o intervenție structurată pentru dificultăți importante de reglare emoțională și comportamente suicidare sau de autovătămare. Are dovezi relevante în special pentru anumite prezentări clinice ale tulburării de personalitate borderline.
EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing) este recomandată de ghiduri pentru PTSD. Eficacitatea sa în această indicație nu înseamnă că toate explicațiile propuse pentru mecanismul EMDR au fost demonstrate sau că metoda este validată pentru orice problemă atribuită traumei.
Terapia interpersonală (IPT) este o intervenție structurată, cu dovezi importante în depresie, concentrată asupra relației dintre simptome și dificultățile interpersonale.
Terapia de acceptare și angajament (ACT) utilizează strategii de acceptare, flexibilitate psihologică și acțiune orientată de valori. Există dovezi pentru anumite probleme, inclusiv simptome depresive și anxioase și durere cronică, dar recomandările diferă între diagnostice și ghiduri.
Există și intervenții specializate, precum CBT-I pentru insomnia cronică, terapia de procesare cognitivă (CPT) și expunerea prelungită (PE) pentru PTSD.
-
Pentru ce tulburări sunt recomandate aceste tratamente?
- Depresie → CBT, IPT, ACT
- Anxietate și atacuri de panică → CBT
- Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) → CBT (expunere și prevenirea răspunsului)
- Traume, PTSD → EMDR, CBT centrat pe traumă
- Tulburări de personalitate → DBT
- Probleme de somn (insomnie cronică) → CBT-I (o formă specializată de CBT)
- Gestionarea stresului, durere cronică, adaptare la schimbări majore → ACT
-
Cum se abordează trauma în psihoterapie?
Experiențele traumatice pot influența felul în care interpretăm pericolul, relațiile cu ceilalți, propriile emoții și capacitatea de a ne simți în siguranță. Totuși, nu orice experiență adversă produce PTSD și nu orice dificultate emoțională trebuie explicată printr-o traumă din trecut. Înainte de a recomanda procesarea traumei, este important să identificăm simptomele actuale și să stabilim ce anume necesită tratament.
-
De ce procesarea traumei nu înseamnă doar să povestești ce ți s-a întâmplat?
Este posibil să intri în terapie cu așteptarea că, dacă vei reuși să vorbești despre experiențele dureroase, te vei elibera de impactul lor emoțional. Însă simpla relatare a unei experiențe traumatice nu este echivalentă cu procesarea terapeutică. În intervențiile validate pentru PTSD, procesarea urmărește modificarea reacțiilor și interpretărilor care contribuie la menținerea simptomelor.
De exemplu, după o experiență traumatică, o persoană poate ajunge să considere că nu mai este niciodată în siguranță, că este responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat sau că nu poate avea încredere în nimeni. Alteori, poate evita constant situații, locuri, conversații sau amintiri asociate traumei. Deși evitarea reduce disconfortul pe termen scurt, ea poate contribui la menținerea simptomelor posttraumatice.
Intervențiile precum CPT, PE și EMDR utilizează proceduri structurate pentru reducerea simptomelor PTSD. Scopul nu este să ștergem amintirea sau să eliminăm orice emoție asociată experienței, ci să reducem impactul acesteia asupra vieții prezente.
-
Când apare nevoia de a vorbi cât mai repede despre traumă
Uneori, atunci când începem psihoterapia, avem sentimentul că trebuie să discutăm cât mai repede despre cele mai dificile experiențe din trecut. Ne putem gândi că, dacă reușim să identificăm cauza suferinței sau să povestim tot ceea ce s-a întâmplat, simptomele se vor diminua. Această nevoie poate fi foarte intensă, mai ales atunci când dificultățile emoționale interferează cu viața de zi cu zi.
Totuși, dorința de a discuta imediat despre traumă nu este același lucru cu necesitatea clinică de a începe imediat procesarea amintirilor traumatice. În terapie, este important să evaluăm nu doar ce experiențe dorești să explorezi, ci și modul în care reacționezi la activarea emoțională, simptomele actuale, comportamentele de risc și resursele de care dispui.
Asta nu înseamnă că terapeutul ar trebui să evite subiectul sau să te împiedice să vorbești despre ceea ce ți s-a întâmplat. Înseamnă că explorarea experienței și procesarea ei prin tehnici terapeutice specifice nu sunt întotdeauna același lucru.
-
Când stabilizarea emoțională devine necesară înaintea procesării traumei
Pentru unele persoane, intervenția poate începe prin dezvoltarea abilităților de reglare emoțională și prin gestionarea simptomelor care interferează cu participarea la terapie. Acest lucru poate fi deosebit de important atunci când există comportamente de autovătămare, risc suicidar acut, disociere severă, consum problematic de substanțe sau alte dificultăți care necesită intervenție prioritară.
În funcție de situație, putem lucra asupra identificării emoțiilor, tolerării disconfortului, gestionării reacțiilor fiziologice, reducerii comportamentelor de evitare sau dezvoltării unor strategii mai sigure de răspuns la stres. Aceste abilități pot facilita participarea la intervențiile centrate pe traumă.
Dar există o nuanță esențială: nu toate persoanele cu PTSD au nevoie de o etapă lungă și separată de stabilizare înainte de începerea tratamentului centrat pe traumă. Unele protocoale validate includ deja tehnici de gestionare a activării emoționale și a reacțiilor posttraumatice. Stabilizarea nu trebuie transformată într-o condiție universală sau într-un motiv pentru amânarea pe termen nedefinit a tratamentului.
-
Ce se întâmplă dacă începem procesarea traumei înainte să fim pregătiți?
Atunci când persoana se confruntă cu dificultăți clinice importante care nu sunt evaluate sau gestionate corespunzător, intervenția poate deveni dificil de susținut și poate necesita adaptări. De exemplu, în prezența unui risc suicidar acut, prioritatea este gestionarea siguranței. În cazul unor simptome disociative severe, terapeutul trebuie să evalueze modul în care acestea influențează participarea la intervenție.
Totuși, trebuie să diferențiem riscurile reale de disconfortul care poate apărea în mod obișnuit în timpul tratamentului. Procesarea traumei poate activa temporar emoții intense sau amintiri dureroase. Această activare nu înseamnă automat că persoana este retraumatizată sau că tratamentul îi face rău.
În intervențiile validate, terapeutul urmărește reacțiile pacientului, ajustează ritmul atunci când este necesar și evaluează periodic beneficiile și dificultățile apărute. Pregătirea pentru procesarea traumei nu înseamnă absența fricii sau capacitatea de a discuta despre trecut fără disconfort, ci existența unor condiții clinice în care intervenția poate fi desfășurată adecvat, cu monitorizarea riscurilor și a progresului.
Un terapeut poate recomanda uneori să lucrezi mai întâi asupra unor dificultăți actuale, chiar dacă îți dorești să abordezi imediat experiențele traumatice. Această recomandare ar trebui explicată și justificată prin nevoile tale clinice, nu prin ideea că trauma este prea profundă pentru a fi abordată.
-
Când este util să combinăm psihoterapia cu tratamentul medicamentos?
Psihoterapia și tratamentul farmacologic nu sunt două opțiuni care se exclud reciproc. Pentru anumite tulburări, asocierea lor poate produce rezultate mai bune decât utilizarea unei singure intervenții. Pentru altele, psihoterapia este preferată ca primă opțiune, iar medicația poate fi recomandată în funcție de severitate, preferințe sau răspunsul la tratament.
De exemplu, în depresia mai severă, combinarea terapiei cognitiv-comportamentale cu tratamentul antidepresiv reprezintă una dintre opțiunile recomandate de ghidurile clinice. Tratamentul medicamentos poate reduce intensitatea simptomelor care afectează funcționarea zilnică. Atunci când depresia este însoțită de epuizare, dificultăți importante de concentrare, tulburări de somn sau inhibiție psihomotorie, ameliorarea acestor simptome poate facilita implicarea în psihoterapie.
Psihoterapia urmărește, la rândul ei, modificarea unor mecanisme cognitive și comportamentale, dezvoltarea strategiilor de adaptare și reducerea vulnerabilităților care contribuie la menținerea simptomelor sau la recădere. Totuși, beneficiile combinării tratamentelor nu trebuie generalizate. Pentru PTSD, dovezile actuale nu demonstrează suficient că asocierea medicației cu psihoterapia centrată pe traumă produce în mod sistematic rezultate superioare psihoterapiei recomandate.
-
Situații în care tratamentul psihiatric este necesar
Există tulburări și situații clinice în care intervenția psihiatrică reprezintă o componentă esențială a tratamentului, iar psihoterapia nu poate înlocui îngrijirea medicală necesară. În tulburarea bipolară de tip I, în special în episoadele maniacale, tratamentul farmacologic are un rol central. Același lucru este valabil pentru numeroase tulburări psihotice, inclusiv schizofrenia.
În depresia cu simptome psihotice este necesară evaluarea psihiatrică de specialitate și, de regulă, tratamentul medicamentos adecvat. În situațiile de risc suicidar iminent, agitație severă, pierdere importantă a contactului cu realitatea sau deteriorare accentuată a funcționării, poate fi necesară intervenția psihiatrică de urgență, uneori inclusiv spitalizarea.
În astfel de situații, a insista exclusiv asupra psihoterapiei poate întârzia accesul la tratamentul necesar. Asta nu înseamnă că fiecare persoană cu depresie sau anxietate trebuie să urmeze tratament medicamentos. Recomandarea trebuie să țină cont de diagnostic, severitatea simptomelor, riscuri și dovezile disponibile.
Tratamentul medicamentos nu reprezintă un eșec al psihoterapiei și nici un semn că persoana nu depune suficiente eforturi pentru a se recupera. Este una dintre resursele terapeutice disponibile, iar în anumite situații este indispensabilă pentru o îngrijire adecvată.
-
Cum verifici dacă terapeutul tău utilizează metode validate științific?
Înainte de a începe psihoterapia, ai dreptul să cunoști pregătirea profesională a terapeutului, orientarea în care este format și metodele pe care le utilizează. În România, poți verifica dreptul de liberă practică și specialitățile profesionale înregistrate la Colegiul Psihologilor din România. De asemenea, poți întreba dacă terapeutul are formare suplimentară pentru tratamentul tulburării cu care te confrunți.
Este important să diferențiem recunoașterea profesională a unei forme de psihoterapie de validarea științifică a unui protocol pentru o anumită tulburare. Cele două nu sunt echivalente.
Poți întreba: Ce formare profesională aveți și în ce orientare psihoterapeutică lucrați? Aveți drept de liberă practică înregistrat la Colegiul Psihologilor din România? Ce intervenții recomandați pentru problema cu care mă confrunt și ce dovezi le susțin? Cum vom stabili obiectivele terapeutice și cum vom evalua progresul? Ce facem dacă simptomele nu se ameliorează? Când considerați necesară colaborarea cu un medic psihiatru?
Un terapeut care utilizează intervenții bazate pe dovezi ar trebui să poată explica raționamentul clinic al tratamentului și să discute deschis despre beneficiile și limitele acestuia. Asta nu înseamnă că fiecare ședință trebuie să urmeze rigid un manual sau că relația terapeutică este mai puțin importantă. Deciziile terapeutice ar trebui să fie fundamentate pe cercetare, competență profesională și particularitățile persoanei, nu exclusiv pe intuiție.
-
Un tratament bun nu este cel care promite cel mai mult
Atunci când cauți ajutor psihologic, este firesc să îți dorești să te simți mai bine cât mai repede. Dar eficacitatea unui tratament nu se măsoară prin cât de spectaculoasă este explicația oferită sau cât de intensă este experiența din timpul ședinței.
Un tratament validat științific îți oferă o abordare fundamentată pe dovezi, obiective clare și posibilitatea de a evalua dacă intervenția produce schimbări relevante pentru viața ta. Uneori, procesul presupune modificarea unor comportamente și convingeri. Alteori, dezvoltarea abilităților de reglare emoțională, procesarea experiențelor traumatice sau colaborarea dintre psihoterapeut și medicul psihiatru.
Nu există o singură metodă potrivită pentru toate dificultățile și niciun protocol nu garantează recuperarea fiecărei persoane. Important este ca tratamentul să fie ales în funcție de problema cu care te confrunți, să poată fi justificat prin dovezi și să fie adaptat constant evoluției tale.
Dacă simți că, în ciuda eforturilor tale, starea emoțională cu care te confrunți persistă, intervenția psihologică structurată sau combinarea acesteia cu tratamente farmacologice poate face diferența între a rămâne blocat în același tipar și a începe să îl modifici de la sursă.
Când simți că situația te depășește și pare ca nimic din ceea ce ai încercat nu funcționează, programează-ți o ședință pentru a primi ghidajul de care ai nevoie.
© Petruța Roșu, Psihoterapeut cognitiv-comportamental acreditat de Colegiul Psihologilor din România
Recomand cu cel mai mare drag! Petruta m-a pus pe picioare in cateva luni, aveam atacuri de panica si anxietate care imi faceau viata sociala dificila. Datorita ei mi-am putut relua activitatile treptat si acum nu mai am nici o problema.
Merg regulat la Petruța de aproximativ 2 ani și pot spune cu tot dragul ca este un psiholog pe care îl pot recomanda din toată inima. Ședințele sunt întotdeauna plăcute și flexibilitatea de a lucra atât fizic cat și online a fost un mare avantaj.
Dragul pe care Petruța îl are pentru profesie și pentru pacienții ei se simte la fiecare ședință.
Renunțasem la facultate și aveam un job care mă seca de energie. Pe zi ce trecea mă simțeam tot mai rău și goală pe dinăuntru. Simțeam că nu mai am niciun scop, nicio speranță de care să mă agăț. Mi-am dat seama că nu pot duce de una singură acest conflict interior, așa că am căutat ajutor și am găsit-o pe Petruța. Am găsit acul în carul cu fân…sau mai bine spus, speranța din tot întunericul din mine.
Nu aveam încredere, recunosc. Înainte fusesem și la alți terapeuți, dar rezultatele au fost 0. Nu se observau îmbunătățiri, ba mai mult…eram tot mai rău. Încrederea mea în terapie era la pământ, dar cu toate acestea am incercat.
Venisem cu o problemă: jobul de atunci. Pe parcurs însă, am descoperit și alte răni ale sufletului de care habar nu aveam. Și le-am rezolvat. Rând pe rând.
Îți mulțumesc din suflet, Petruța pentru fiecare cărămidă pusă sub picioarele mele ca să reușesc să urc și să mă redescopăr. Pentru mine ai fost o prietenă și un loc în care îmi găseam liniștea.
Dacă o recomand? Oh, cu siguranță! Indiferent de vârsta, problemele pe care le ai, soluția ta este Petruța. Fără doar și poate.
Mulțumesc!
Frecventez cabinetul Petruței săptămânal aproape de un an și pot spune cu toată sinceritatea că v-o recomand ca terapeut.
Eu unul nu am mai fost niciodată la terapie înainte de a apela la serviciile Petruței, dar pot spune că am avut un noroc imens să îmi încep procesul terapeutic cu d-ei.
De la început m-a făcut să mă simt ascultat, auzit și în largul meu.
Empatia și profesionalismul ei fac până și cele mai grele momente să fie cel puțin tolerabile.
Pentru mine, colaborarea mea cu Petruța este un prilej de autocunoaștere și de înțelegere a sinelui și apreciez enorm empatia, căldura, profesionalismul, atenția, claritatea, siguranța, consistența și respectul de care dă dovadă.
Ce apreciez cel mai mult este că chiar observ progrese de când lucrez cu Petruța și că îmi provoacă constant credințele și gândurile despre mine şi despre viaţă, într-un parcurs de clarificare a ceea ce este optim pentru mineAșa că o recomand din tot sufletul!
O spun cu toată sinceritatea ca a fost greu să accept la început ideea de a merge la psiholog fiind convins ca mulți alții ca nu am nevoie de acest gen de conexiune, ajutor. Dar , neașteptat, încă de la prima ședință cu Petruța am reușit ceva ce nu reușisem niciodată până atunci , să dau frâu liber gandurilor, vorbelor si sentimentelor.
Atenția, calmul și totodată siguranța cu care m-a întâmpinat în problema expusă de mine , mi-a oferit pe lângă încredere , liniște și dorința de a schimba lucrurile in bine . Îi mulțumesc pe această cale și cu siguranță voi continua colaborarea cu Petruța. Recomand cu încredere!
Am colaborat cu Petruta pentru a intelege mai bine comportamentul fiicei mele. Petruta este o persoana calduroasa si empatica. Ea are abilitatea de a extrage esentialul din comunicarea cu clientii si explicatiile si sfaturile pe care le-am primit de la ea au fost cu adevarat revelatoare. In plus, ea mi-a oferit si recomandari valoroase pentru articole, carti si filme care au fost la fel de benefice pentru mine. Ii multumesc pentru ceea ce face si, cu toata increderea, o recomand pe deplin!
Am apelat la serviciile de consiliere psihologică din proprie inițiativă, in urma unei pierderi marcante, a stresului cauzat de alegerea unei cariere si a sentimentului ca nimic nu ma mai face fericita. Înca de la prima sedinta am stiut ca am facut alegerea potrivită mergând la Petruța, prin atmosfera confortabilă pe care ea o creează si care te scapă de orice inhibiție pe care ai putea sa o ai cand vrei sa spui ce ai pe suflet, dându-mi sentimentul ca sunt ascultată dar totodată înțeleasă. M-a facut sa inteleg ca anumite lucruri nu stau doar asa cum le vad eu, ca deciziile pe care le iau la frageda varsta de 18 ani nu trebuie sa fie unele finale, care sa imi determine întreg viitorul. Iar acum, datorita mie are și cunoștințe asupra dansului clasic, căutând informații inainte de sedintele cu mine ca sa ma poată intelege mai bine. Ii sunt profund recunoscătoare Petruței pentru tot sprijinul oferit si pentru toate metodele si sfaturile prin care m-a ajutat.
Empatia,intuiția,onestitatea, moralitatea și răbdarea de a lasa pacientul sa progreseze in ritmul lui sunt unele dintre puținele calități care o caracterizează pe aceasta psihoterapeuta extrem de simpatica. O persoana extrem de open mind ce poseda abilitați analitice împletite cu etica
I have been to many psychotherapists before meeting Petruța. After losing all hope that I would finally be able to understand what is going on inside my head, I got to meet her. Even though our sessions are online (because I live in Bucharest) the connection is there and she has helped me tremendously. I have major fear of abandonment, issues with body image and self esteem and she has helped me understand those. I am always excited for my therapy sessions and I hope everyone finds a therapist that is as understanding as Petruța is.
De aproape doi ani frecventez cabinetul acesta în mod regulat, și nu pot să explic cât de mult m-a ajutat (și mă ajută în continuare) pe atâtea planuri, dar și pentru a mă înțelege mai bine și a pune stop unor comportamente nesănătoase. Ședințele sunt extrem de relaxate. Mereu am primit articole și resurse care să mă ajute să înțeleg mai bine prin ce trec/cum să depășesc anumite obstacole. Am reușit astfel să ies din niște stări mentale foarte precare și, nu doar atât, ci și să mă îmbunătățesc în varii arii în care simțeam că e loc de mai bine. O recomand cu toată căldura pe Petruța.
Recomand cu mare drag! Petruta a fost exact ce aveam nevoie intr-un moment foarte dificil, eram la pamant si nu vedeam nicio solutie la problemele mele. M-a ajutat sa iau cea mai importanta decizie din viata mea si datorita ei ma simt din nou libera!
Multumesc din suflet pentru curajul pe care m-ai ajutat sa il gasesc!