Înainte de a defini ce e psihoterapia, dar mai ales ce NU este aceasta (dezbatem aceste aspecte puțin mai jos), e absolut crucial sa menționăm câteva aspecte la care sa fii atent/-ă atunci când te hotărăști sa faci acest pas.
Variabilitatea de servicii “psihologice”sau “terapeutice” promise pot deveni adevărate pericole pentru clienți, având în vedere numărul crescut de pseudo specialisti care vând soluții miracol rapide pentru probleme delicate de natură psiho-emoțională.
Cand îți alegi terapeutul, asigură-te că îndeplinește condițiile necesare de pregătire profesională care să justifice asumarea rolului de ghid în procesul terapeutic (parcurs academic, specializări, acreditarea Colegiului Psihologilor din România, etc).
Nu toate tipurile de terapie funcționează la fel, și doar o parte din protocoalele terapeutice sunt acceptate/aprobate la nivel mondial ca forme de tratament pentru diverse probleme de natură psiho-emoțională. Restul sunt pseudostiinte sau terapii care încă nu și-au demonstrat eficiența prin studii clinice riguroase!
Educă-te în legătură cu tipul de terapie practicat de terapeutul de care ești interesat, verifica dacă acel tip de terapie are validitate științifică (este dovedit și recunoscut ca fiind eficient în tratarea/îmbunătățirea problemelor psihologice) și asigură-te că psihoterapeutul de care ești interesat face parte din Colegiul Psihologilor din România.
Pentru a verifica atestatele de liberă practică în baza cărora activez, poți utiliza platforma verificapsiholog.ro , introducând codul meu personal 25497, înregistrat în registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică.
Mai mult, rămâi sceptic în fața oricărei promisiuni de tipul “scapă de depresie în 5 ședințe” sau “cum să scapi de anxietate în 3 pași simpli”; tulburările emoționale sunt mult prea complexe pentru a putea fi identificate, înțelese și corectate într-un timp atât de scurt. Sănătatea ta are nevoie de grijă, atenție și intenție; alegerea pe care o faci acum va face diferența între perpetuarea problemelor sau vindecare.
Pentru a-ți ușura procesul de decizie, poți consulta resursele disponibile aici sau aici
Pentru urgențe psihologice apelează 112 sau contactează antisuicid.ro
Psihoterapia nu este doar un loc în care vorbești despre ce te doare. Este un proces în care începi să înțelegi mai clar cum funcționezi: ce anume te reactivează, ce tipare repeți, cum îți gestionezi emoțiile, ce ai învățat să eviți și ce ai nevoie să construiești diferit.
În cabinet, psihoterapia este un proces colaborativ, cu ritm, direcție și sens. Nu lucrăm doar cu simptomele vizibile — anxietate, tristețe, furie, blocaj, epuizare, dificultăți relaționale — ci și cu mecanismele care le întrețin. Uneori, dificultatea nu este doar „ce simți”, ci felul în care ai învățat să răspunzi la ceea ce simți.
Lucrez cu adulți în Cluj-Napoca, într-o abordare care pornește din psihoterapia cognitiv-comportamentală, dar integrează și elemente din terapiile contemporane orientate spre reglare emoțională, acceptare, valori personale, relații și prezență conștientă.
În prezent, terapia cognitiv-comportamentală – alături de terapiile mai noi, derivate din aceasta, sunt unele dintre cele mai bine studiate forme de tratament psihologic și s-au dovedit a fi eficiente în tratarea unei varietăți largi de dificultăți psiho-emoționale și comportamentale, inclusiv (dar nefiind limitate la acestea) anxietate, depresie, tulburări alimentare, insomnie, burnout, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburare de panică, tulburare de stres posttraumatic și tulburare de consum de substanțe.
Descrisă adesea clișeic și reducționist ca un simplu „spațiu sigur, lipsit de judecată”, procesul terapeutic înseamnă mult mai mult decât a fi ascultat. Deși siguranța emoțională este importantă (sau, mai bine spus, absolut necesară), funcția principală a psihoterapiei este de a afla, împreună cu un specialist, cum s-au format anumite moduri de a gândi, simți, reacționa sau evita (cu alte cuvinte, să devii expert la a explica anatomia completă a trigger-ilor tăi emoționali, data viitoare când ieși la cafea cu prietenii).
Prima lecție în psihoterapie ar trebui să te învețe faptul că, la fel ca fiecare din noi, ai ajuns să funcționezi într-un mod care, cândva, te-a ajutat să supraviețuiești emoțional. Fie că a fost vorba de o nevoie să controlezi totul, să anticipezi ce poate merge prost, să eviți conflictul, să nu ceri prea mult, să pari bine, să muncești excesiv, să te adaptezi rapid la ceilalți sau să îți minimizezi propriile nevoi, ceea ce a fost cândva o strategie de protecție poate deveni în timp o sursă de blocaj.
Clișeul legat de terapie începe aici – când spunem că aceste mecanisme nu sunt judecate, ci înțelese – iar apoi, treptat, sunt flexibilizate, spunem de fapt că normalizăm existența unui trigger emoțional; în sine, de sine stătător, acesta nu e problematic (pentru că nu putem judeca un trigger emoțional independent de context!). Uitându-te cu atenție în istoric, vei găsi întotdeauna o funcție sănătoasă a acelor tendințe (sau patterns); cândva, în trecut, în acele contexte specifice, era adaptativ să înveți să funcționezi în acest mod. Problema, însă, apare în timp. Atunci când un mod de reacție se generalizează, ajungem adesea să avem reacția nepotrivită pentru contextul actual. Prin terapie, corectăm automatismele care cauzează discrepanța context-reacție; cu alte cuvinte, un trigger nu mai este un trigger atunci când apare în contextul potrivit.
Abordare structurată, dar individualizată
Formarea mea de bază este în psihoterapie cognitiv-comportamentală, o abordare bine structurată, orientată spre relația dintre gânduri, emoții, comportamente și reacții fiziologice (le mai numim și simptome de somatizare). CBT-ul ajută la identificarea tiparelor de interpretare, a convingerilor rigide și a comportamentelor care mențin suferința.
În practică, însă, oamenii nu vin în terapie ca niște „scheme cognitive” izolate. Vin cu istorii personale, relații ratate, rușine, frică, ambivalență, valori, nevoi neexprimate, reacții intense și uneori cu dificultatea de a pune în cuvinte ceea ce trăiesc. De aceea, integrez elemente din mai multe abordări complementare:
Elementele de DBT sunt utile atunci când emoțiile devin foarte intense, când apare impulsivitatea, retragerea, auto-critica severă sau dificultatea de a rămâne prezent într-o situație tensionată.
Elementele de ACT ajută atunci când viața a devenit prea mult despre evitare: evitarea disconfortului, a greșelii, a respingerii, a vulnerabilității sau a incertitudinii. În loc să încercăm să eliminăm orice emoție neplăcută, lucrăm la flexibilitate psihologică și la reconectarea cu valorile personale.
Elementele de EFT pot sprijini explorarea emoțiilor profunde și a nevoilor relaționale, mai ales atunci când dificultățile apar în relația cu sine sau cu ceilalți.
Intervențiile mindfulness-based susțin capacitatea de a observa ceea ce se întâmplă în interior fără a reacționa automat. Nu ca o tehnică de relaxare forțată, ci ca o formă de antrenament al atenției și al prezenței.
Uneori, motivul pentru care vii la terapie este clar. Alteori, ai doar senzația că „ceva nu e în regulă” sau că ai obosit să te descurci singur/ă. Indiferent în ce situație te afli, terapia va începe din punctul în care te afli – cu o intervenție clară pentru probleme specifice, sau cu o intervenție explorativă pentru a-ți identifica nevoile și dificultățile/frustrările.
Când poate fi utilă psihoterapia
Poți apela la psihoterapie atunci când simți că ai ajuns într-un punct în care simți că nu mai poți face față haosului, sau felul tău obișnuit de a face față nu mai este suficient. Poate simți că funcționezi, dar cu efort mare. Poate încă reușești să îți faci treaba, să răspunzi mesajelor, să zâmbești atunci când situația ți-o cere, dar în interior simți tensiune, oboseală, neliniște sau gol. Acest conflict interior între ceea ce simți și ceea ce poate fi observat în comportamentul tău este un indiciu important pe care ar trebui să îl investighezi, mai ales că în această fază, celor din jur le e încă destul de greu să observe că ceva nu este în regulă cu tine.
Mai specific, psihoterapia poate fi utilă în cazul unei variabilități mari de probleme psihologice – de la anxietate, atacuri de panică, stres, epuizare, la dificultăți de reglare emoțională, episoade depresive, stimă de sine scăzută, adicții/dependențe de orice tip, traume emoționale neprocesate, perfecționism, relații dificile, frică de abandon, dificultăți în luarea deciziilor, autocritică, blocaje profesionale sau sentimentul că repeți aceleași tipare, chiar dacă înțelegi rațional că nu îți fac bine.
Cum lucrăm, concret
Primele ședințe sunt rezervate evaluării contextului. Nu vom presupune niciodată că există o singură explicație pentru problemele tale și nici nu reducem dificultățile cu care te confrunți la o etichetă. Psihoterapia arata diferit pentru fiecare din noi, pentru ca știm că același simptom poate să ascundă multe procese diferite.
Procesul terapeutic poate include clarificarea obiectivelor, identificarea tiparelor cognitive și emoționale, lucrul cu reacțiile somatice (simptome psihice asociate cu cele fizice), dezvoltarea unor strategii de reglare emoțională, explorarea relațiilor semnificative, exersarea unor răspunsuri noi și observarea felului în care schimbarea se produce în viața de zi cu zi.
In timp ce uneori lucrăm cu tehnici practice, alteori este nevoie să învățăm sa doar stam; să stăm mai mult cu o emoție, cu o pierdere, cu o frică sau cu o parte din tine care nu a fost suficient ascultată. Terapia nu este o rețetă aplicată mecanic. Este un proces viu, dar nu haotic.
Psihoterapie în Cluj-Napoca, online, sau la domiciliu
Ședințele pot avea loc în cabinet, în Cluj-Napoca, online, sau chiar în intimitatea casei tale – în funcție de disponibilitate și de nevoile tale. Pentru unele persoane, întâlnirea față în față oferă un sentiment mai bun de prezență și continuitate. Pentru altele, terapia online este mai accesibilă și mai ușor de integrat în program. Nu in cele din urmă, în situații precum grade avansate de handicap, perioada post-partum sau alte situații specifice, accesul la psihoterapie față în față – în intimitatea casei tale – e un serviciu util de care poți beneficia
Indiferent de format, direcția rămâne aceeași: să construim un cadru în care poți înțelege mai bine ce se întâmplă cu tine și poți începe să răspunzi diferit la propriile emoții, relații și contexte de viață.
Durata terapiei
Durata unei ședințe de psihoterapie este, de regulă, de aproximativ 50 de minute. Acest cadru oferă suficient timp pentru explorarea temei aduse în discuție, pentru clarificarea reacțiilor, emoțiilor și tiparelor implicate, dar și pentru a încheia ședința într-un mod care permite integrarea celor discutate. Ritmul întâlnirilor se stabilește în funcție de nevoile persoanei, de obiectivele terapeutice și de disponibilitatea acesteia; ce este cert, însă, este faptul ca elementul de continuitate este necesar pentru ca procesul să capete coerență.
Durata întregului proces terapeutic nu poate fi stabilită identic pentru toată lumea. Unele persoane vin cu o dificultate mai delimitată și pot beneficia de un număr mai redus de ședințe, orientate spre clarificare, strategii concrete și schimbări punctuale. Alteori, când dificultățile sunt mai vechi, mai complexe sau se leagă de tipare relaționale, emoționale și de adaptare formate în timp, terapia poate necesita un proces mai amplu. După o primă ședină explorativă, putem discuta împreună despre câte ședințe ar fi nevoie pentru a aborda combinația de simptome/probleme pentru care cauți ajutor.
- Terapia cognitiv-comportamentala este considerata a fi una dintre cele mai rapide terapii, cand vine vorba de obtinerea unor rezultate; poate fi finalizata intr-o perioada de timp relativ scurta, in comparatie cu alte psihoterapii.
- Aceasta forma de terapie se concentreaza mai degraba pe rezolvarea problemelor curente decat pe o analiza indelungata a istoricului persoanei.
- Este recunoscuta la nivel mondial ca fiind una dintre cele mai eficiente abordari terapeutice si acopera o varietate mare de probleme psihologice
- Poate fi la fel de eficienta ca si medicatia in tratarea unor tulburari de sanatate mentala si poate fi utila in cazurile in care medicatia, de una singura, nu a functionat.
- Se concentreaza pe modificarea gandurilor si a comportamentelor problematice pentru a imbunatati starea emoțională a persoanei.
- Natura foarte structurata a terapiei cognitiv-comportamentale inseamna ca poate fi oferita in diferite formate, inclusiv in grupuri, carti si programe de calculator.
- Abilitatile dobandite in cadrul terapiei sunt strategii practice si utile care pot fi incorporate in viata de zi cu zi pentru a va ajuta persoana sa faca fata mai bine stresului si dificultatilor viitoare, chiar si dupa incheierea tratamentului.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este o forma de tratament psihologic care s-a dovedit a fi eficienta pentru o gama larga de probleme, inclusiv depresia, tulburarile de anxietate, problemele legate de consumul de alcool si droguri, problemele conjugale, tulburarile de alimentatie si bolile mentale grave.
Este adesea tipul preferat de psihoterapie, deoarece va poate ajuta rapid sa identificati si sa faceti fata unor provocari specifice. In general, necesita mai putine sedinte decat alte tipuri de terapie si se face intr-un mod structurat.
TCC este un instrument util pentru a aborda o gama foarte variata de provocari emotionale. De exemplu, va poate ajuta:
- Sa gestionati simptomele unei boli mentale; printre acestea se numara tulburarea bipolara, tulburari de personalitate (ex. borderline, narcisism, etc), tulburari de alimentatie – cum ar fi anorexia și bulimia, tulburari anxioase cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de panica, tulburarea de anxietate generalizata, fobii, tulburarea de stres posttraumatic (PTSD); psihoze, schizofrenie, probleme de somn – cum ar fi insomnia, probleme legate de abuzul de alcool, etc.
- Sa preveniti o recidiva a simptomelor bolilor mentale
- Sa tratați o boala mentala atunci cand medicamentele nu sunt o optiune buna
- Sa invatati tehnici pentru a face fata situatiilor stresante din viata
- Sa identificati modalitati de gestionare a emotiilor
- Sa rezolvati conflictele din relatii și sa invatati modalitati mai bune de comunicare
- Sa faceti fata durerii sau pierderii
- Sa depasiti trauma emotională legata de abuz sau violenta
- Sa faceti fata unei probleme medicale
- Sa gestionati simptomele fizice cronice
Sedintele de terapie ofera persoanelor posibilitatea de a discuta in mod confidential despre probleme sau situatii cu un profesionist calificat. Aceasta nu face neaparat ca problemele sa dispara, dar ii echipeaza pe indivizi cu instrumentele necesare pentru a le face fata in mod adecvat.
Terapia individuala poate fi pe termen scurt (concentrandu-se pe probleme imediate) sau pe termen lung (aprofundand probleme mai complexe). Numarul de sedinte si frecventa intalnirilor depinde de situatia individului si de recomandarile terapeutului.
Modul exact in care este implementata aceasta terapie tinde sa varieze in functie de problemele in cauza, de practicile terapeutului (abordarea terapeutica pe care o foloseste) si de nevoile individului.
Terapia cognitiv-comportamentala (TCC) este o forma de tratament psihologic care s-a dovedit a fi eficienta pentru o gama larga de probleme, inclusiv depresia, tulburarile de anxietate, problemele legate de consumul de alcool si droguri, problemele conjugale, tulburarile de alimentatie si bolile mentale grave. Numeroase studii de cercetare sugereaza faptul ca TCC duce la o imbunatatire semnificativa a functionarii si a calitatii vietii. In multe studii, s-a demonstrat ca TCC este la fel de eficienta sau chiar mai eficienta decat alte forme de terapie psihologica sau medicamente psihiatrice.
Este important de subliniat faptul ca progresele in TCC au fost realizate atat pe baza cercetarii stiintifice, cat si a practicii clinice. Intr-adevar, TCC este o abordare pentru care exista numeroase dovezi stiintifice care atesta faptul ca tratamentele care au fost dezvoltate din teoria cognitiv-comportamentale produc schimbari reale. In acest mod, TCC difera de multe alte forme de tratament psihologic.
TCC se bazeaza pe cateva principii de baza, printre care:
- Problemele psihologice se bazeaza, in parte, pe moduri de gandire defectuoase sau nefolositoare
- Problemele psihologice se bazeaza, in parte, pe modele invatate de comportament nefolositor.
- Persoanele care sufera de probleme psihologice pot invata modalitati mai bune de a le face fata, ameliorandu-si astfel simptomele si devenind mai eficiente in viata personala.